2019/08/07

Photopea


https://www.photopea.com/

Ne-a dat link-ul o colegă de serviciu. Pare drăguț.

Obișnuiesc să folosesc GIMP și Krita pentru prelucrări de imagini și desene și Inkscape pentru grafică vectorială. Și le recomand. Dar, cine știe, poate nu strică să știi și de Photopea, în caz de vreo urgență, ceva. Poate vrei să decupezi o imagine, să-i faci mici ajustări...

2019/08/06

Lucruri pe care le-am văzut (1): Uaaaacaaaa!

Unele dintre primele amintiri pe care le am sunt cu vacile. Am crescut la sat, dar n-aveam acasă alte animale decât găini și albine.

Cumva vacile m-au fascinat, probabil datorită dimensiunilor, și apoi pentru că pe vremea aia stăteam serile în fața casei, iar ele treceau ca într-un ritual, fără nicio grabă... dar sigure ca un convoi militar.

Țin minte și acum, la o mătușă acasă, cum am ieșit din bucătărie gata să mă împiedic de pisica de pe prag. La ceva metri mai încolo printr-o altă ușă deschisă, apare ea: vaca! Scoate capul, iar eu îngheț. Pentru mine vacile erau ceva ce circulă pe șosea, probabil nu mă așteptam să aflu că ele mai parchează și în casele oamenilor...

Când mi-am recăpătat puterea să exclam ceva am spus-o tare: Uaaacaaa!

Timpul a trecut, și știți voi cum sunt copiii, nu după multă vreme am fost capabil să dau o descriere mai completă. Dacă pisica era „unul mic negru", vaca a devenit „una vacă verde".

(https://www.wattpad.com/user/GhitaB27)

r/amcitit

Dacă obișnuiești să citești cărți te aștept și pe subreddit-ul meu: https://www.reddit.com/r/amcitit/

Am supraviețuit, Yvonne Redgis-Klug

Am supraviețuit, de Yvonne Redgis-Klug e o carte de citit într-o zi.

Într-o zi... pentru că atunci când o deschizi, amintirile autoarei cad grămadă ca și cum ți-ar fi spuse ție în mod direct.

Verbul „a supraviețui” capătă o dimensiune nouă. Pare a se înfrăți cu miracole care apar din senin, uneori chiar în ciuda celor mai bune decizii pe care vrei să le iei.

Spre exemplu, când ajunge la Auschwitz, deși are 46 de ani, este selectată să facă parte din grupul celor tinere. Nedumerită și neștiind continuarea ea își spune vârsta și cere să fie între cele din dreapta. „El m-a privit din nou și mi-a zis că nu, să merg cu cele tinere. Eram salvată, având în vedere că, după o oră, întregul grup din dreapta intra în cuptorul crematoriului.”

Deși spune unele lucruri, te face să te doară și tăcerile. Pare că face înadins, poate din demnitate, poate din respect pentru milioanele de vieți care au sfârșit diferit. Sau poate din cauză că limba ne este prea limitată pentru a transmite durerea unor astfel de zile întunecate.

Citind cartea, înveți că trecerea de la o viață de liniște și siguranță la una de luptă pentru supraviețuire se poate întâmpla în câteva minute. Iar scopul autoarei e nu să-și plângă de milă descriind iadul prin care a trecut, ci „pentru a face totul ca acesta să nu se repete.”

Recomand. ★★★★★ (5/5)

2019/08/02

Despre China în 5 minute


Și despre toate țările.

Concluzia:
Every society is vulnerable to accepting propaganda as truth, and no society where propaganda replaces the truth can be truly free. 

2019/08/01

27 de pași, Tibi Ușeriu


27 de pași e povestea lui Tibi Ușeriu, ultramaratonistul român.
E scrisă fascinant, cu multă sinceritate.

O poți face cadou cuiva care vrea să facă o schimbare în viață.

Verbul „a alerga” îți va transmite mult mai multă emoție după ce termini de citit cartea.

Din punctul meu de vedere: ★★★★★ (5/5)

Deși își pune pe hârtie propria poveste, ea rimează tare de tot de multe ori cu viața românului obișnuit, iar în unele locuri pare că vorbește despre om în general și despre tine în special:

„Loc de întors nu-i. Drumul cel adevărat stă mereu înainte. Să-l alergăm așadar, cu bucurie și curaj. Cât? Toți pașii, unul câte unul. Până unde? Până la capăt, normal.”


About contrast



Remember: light, dark, light, dark
An imagine is not about everything.