2017/09/12

I paint names.


Din când în când am chef să amestec culori, să experimentez, să mă joc de-a pictura. Îmi place și să desenez nume, nu e prima dată când pornesc un proiect de genul ăsta. :) De data asta l-am început aici.

2017/09/08

Toamna

Îmi place foșnetul frunzelor și mirosul de struguri.
E timpul să asculți muzică veche și să-ncepi proiecte noi.
Așa, ca și cum ar începe un nou an școlar.

2017/09/07

La cumpărături

Amorțit de la dentist am intrat azi și într-un oarecare-supermarket în Beiuș.

Merg rar la oraș și tot rar și la cumpărături. Îmi plac magazinele spațioase, unde te poți plimba în voie printre produse, îți alegi singur ce vrei, te răzgândești, revii, fără să încurci alte persoane.

Iar la sfârșit aștepți un total în timp ce îți faci planuri pentru zilele următoare sau te gândești la alte treburi mărunte, fără să-i pese cuiva cine ești și fără să te intereseze ceva anume despre ceilalți oameni care se pierd printre produse.

Mereu e un farmec aparte să pleci din sat la oraș la cumpărături. Cu cât te depărtezi de casă cu atât devii mai invizibil. E ca și cum ai primi niște super-puteri în privința asta. Sunetele se amplifică, vocile se înmulțesc, dar tot mai puține ți se adresează.

M-am pus la rând, cu coșul, rotindu-mi privirile între timp tot la produsele din rafturile apropiate, dar mă cheamă o fată de la o casă alăturată:
- Puteți veni și aici.
Părea mai relaxată decât se obișnuiește, chiar veselă.

Ok. Folosim timpul. M-am dus, am salutat și am cerut pungă. În rest, alte slujbe nu obișnuiesc să fac. Doar păzesc coșul și produsele ce ies ca să fie totul optim. Amorțit fiind, las în seama ei și grija asta. Țin de pungă și mă gândesc la alte chestii. Eu eram dumneavoastră-nu-contează-cine-client, iar ea dumneavoastră-nu-contează-cine-vânzătoare.

Dar știi cum e cu screen saver-ul când miști mouse-ul. Așa m-am trezit când m-a întrebat:
- Dumneavoastră n-ați fost profesor în nume-localitate? (și era clar că nu întreabă, ci mă face atent)

În două secunde m-am uitat la ea, am derulat înapoi până în urmă cu 4-8 ani și i-am găsit numele și prenumele în catalog.

- Ba da, tu ești prenume-elevă-spus-cu-precizie, nu?

Dincolo de zâmbetu-mi amorțit, recunosc că ceva în mine s-a luminat. Am știut dintotdeauna că într-o zi o să întâlnesc foști elevi lucrând cu spor. Dar cred că am subestimat ce surprize plăcute implică asta.

După un mini-dialog-jumătate-din-el-despre-că-am-fost-la-dentist n-am rezistat înainte de plecare să nu arunc o privire la rândul de oameni ce mă urma. Avansasem într-un minut la grad de dumneavoastră-vă-cunosc-client și eram încântat cu asta.

(Încântat ca atunci când în urmă cu 20 de ani mergeai la coperativa din sat să-ți cumperi gumă Turbo și ți se părea că de dincolo de tejgheaua înaltă Catița Pupului nici nu te vede, dar în următorul moment te privea în ochi și te țintea cu întrebarea:
- Tu al cui ești?
De aia era bună guma Turbo, pentru că avea gust de eu-sunt-cineva.)

Iar locul nu mai era un oarecare-supermarket, ci aici-vinde-o-elevă-de-a-mea-veselă-care-sper-să-mă-tutuiască-data-viitoare-pentru-că-acum-ea-e-dincolo-de-„catedră”-împărțind-notele.

Da, mi-a rămas lucrul ăsta: îmi place să fiu mândru de copiii altora. Ca în zilele bune când la masa mare din laboratorul de informatică, formată din toate mesele mici, stăteam roată ca în Parlamentul European visând lumea în care nu trebuie să ridici mâna când simți că ai ceva de spus.

O pauză

Poartă-te frumos cu toți. Copacul face umbră și tăietorului de lemne.

Maybe i'm not a robot...

Inteligența artificială are riscurile ei. Avem roboți care aud, văd, acționează, învață.
Poate ne trezim cu un robot care a învățat să simtă mai mult decât i s-a cerut despre lumea din jur.
Dacă ne-ar urî ar fi prea periculos. Dar dacă dintr-o greșeală neprevăzută ar prinde drag de tot și ar încerca să răsplătească tot răul cu bine... așa - după mintea lui... i-am face loc în lumea noastră sau îndrăzneala lui i-ar fi (tot) spre osândă?

Gentuța

Din când în când, dar foarte rar, o schimb. Și nu găsesc de două ori același model.
Îmi ia vreo două zile să mă obișnuiesc cu noile locuri pentru mărunțișurile care le port cu mine.
„Merge” cu orice altceva am de purtat. Am testat.
Dacă râzi de ea, râzi de mine. Ai grijă. :))

2017/09/06

Galben


Galben e luminos și cald.
Prietenos și creativ.
Transmite entuziasm, optimism, bucurie.
Poate fi impulsiv, agitat.

Albastru

Albastru e culoarea cerului și a mării.
Inspiră încredere, loialitate, înțelepciune, adevăr.
E simplu, stabil, sincer, pașnic, precis, fin, serios, puternic.
Poate fi trist și rece.

2017/09/05

Verde

Verde e culoarea vieții, o culoare simplă.
Îmi transmite libertate, creștere, armonie, siguranță, vindecare, echilibru.
E o culoare relaxantă, des întâlnită în mediul natural.
În cantități mari devine plictisitoare.